Autor Subiect: Descoperind Senja - surpriza arctica de dincolo de Cercul Polar  (Citit de 28 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline admin

  • Administrator
  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 14146
Descoperind Senja - surpriza arctica de dincolo de Cercul Polar

Atunci când am organizat pentru prima dată o excursie în nordul Norvegiei, toată atenția – și apoi toată așteptarea mea – s-au îndreptat către Lofoten, acel tărâm magic de dincolo de Cercul Polar.

Marea surpriză a venit însă în momentul în care, pornind din Tromsø, am ajuns pe insula Senja. Citisem înainte de plecare despre acest loc, îmi notasem câteva puncte de oprire și parcursesem numeroase impresii ale celor care o vizitaseră. Toate erau extrem de elogioase, dar realitatea avea să depășească cu mult așteptările mele. Am fost, pur și simplu, fermecat.

Așa că voi încerca să povestesc puțin despre acest loc, rememorând clipele petrecute acolo.

La capătul lumii nordice, dincolo de orașele liniștite ale Norvegiei și de drumurile ce se pierd printre fiorduri, există o insulă care pare desprinsă dintr-un vis. Senja este un loc care parca te învață să încetinești, să respiri aerul sărat al mării arctice și să privești natura în forma ei cea mai sălbatică și mai pură.

Drumul spre insulă l-am început din Tromsø, orașul luminilor nordului. Pe măsură ce ne-am apropiat, munții Senjei se ridicau tot mai brusc din ocean, ca niște ziduri uriașe sculptate de ghețari. Vârfuri ascuțite se reflectau în apele adânci ale fiordurilor, iar norii joși pareau să se agațe de stânci. De la prima privire îți dai seama că locul acesta nu seamănă cu nimic din ce ai văzut.

Senja este adesea numită „Norvegia în miniatură”, pentru că, într-un spațiu relativ mic, reunește aproape toate peisajele emblematice ale țării: munți dramatici, plaje arctice, păduri boreale și sate pescărești liniștite. Am parcurs insula traversând-o mai întâi, apoi urmărindu-i conturul. Am poposit peste noapte în Mefjordvær, iar a doua zi dimineață ne-am continuat călătoria.

Insula pare creată special pentru cei care iubesc natura și îi înțeleg toanele. Nu este pentru cei veșnic zgribuliți, grăbiți să ajungă la un adăpost, ci doar pentru cei care știu sa treacă peste disconfortul capriciilor vremii boreale. Pentru ca știu ca o sa fie răsplătiți pe deplin. La fiecare curbă apare un nou tablou: un fiord albastru-închis, o plajă de nisip alb sau o creastă stâncoasă care se ridică din mare.

Sunt o multime de locuri minunate pe insula, panorame absolut fantastice, dar trei sunt de exceptie, superlative. Unul este Bergsbotn, un punct de belvedere suspendat deasupra fiordului. De aici vezi apa întunecată a fiordului Bergsfjord, iar pe fundal munții înzăpeziți se ridică ca niște valuri înghețate.

Puțin mai departe se află un al doilea loc magic - Tungeneset, o pasarelă de lemn construită direct pe stânci. În fața ta se ridică Okshornan, o creastă de munți zimțați care seamănă cu colții unui animal preistoric. Aici vântul arctic suflă constant, iar sunetul valurilor care lovesc stâncile creează o muzică primitivă, veche cât lumea.

Pe locul trei, daca ar fi sa fac un top, pun alaturi, doua plaje arctice. Puțini se așteaptă să găsească plaje spectaculoase atât de aproape de Cercul Polar.

Pe Senja există însă unele dintre cele mai frumoase plaje arctice din lume. Ersfjordstranda este poate cea mai cunoscută. Nisipul este alb, iar apa are o nuanță turcoaz incredibilă, aproape tropicală — doar temperatura amintește că te afli în Arctica.

Mai liniștită și aproape poetică este plaja Bøvær, unde câteva case pescărești roșii privesc spre mare. Munții coboară abrupt până aproape de apă, iar când ceața se ridică de pe fiorduri, totul capătă o atmosferă de poveste nordică.

Muntele Segla este simbolul Senjei, daca există un loc care definește cu adevarat insula, acela este Segla. Acest munte incredibil se ridică aproape vertical din mare, ca o lamă uriașă de piatră. Privit din depărtare pare imposibil, aproape ireal.

Exista si o drumeție care se poate face, aceea către punctul de observație de pe Hesten. Poteca urcă încet printre ierburi alpine și pietre rotunjite de vreme. Pe măsură ce ajungi sus, Segla apare dintr-odată în toată splendoarea lui. Sub tine, fiordul strălucește ca o oglindă, iar satul Fjordgård pare o jucărie mică prinsă între munți și mare. La apus, când lumina aurie a soarelui atinge stâncile, Segla devine unul dintre cele mai fotografiate locuri din întreaga Norvegie.

Te-ai aștepta ca acolo, dupa Cercul Polar sa nu găsești multa viata. Condițiile sunt vitrege plantelor si animalelor, dar cum exista o adaptare extraordinara am găsit acolo o explozie surprinzătoare de viață.

Deși pare un loc dur, Senja ascunde o lume vegetală surprinzător de bogată. Vara arctică este scurtă, dar intensă. În doar câteva săptămâni tundra explodează în culori. Printre mușchii groși și licheni cresc merișorii, afinul de tundră și mura arctică – o fructă aurie rară și foarte apreciată în Scandinavia. Ce va pot spune este ca ambele sunt delicioase. Am oprit in zeci de locuri sa ne bucuram de aromele acestora. Daca e voie sa culegi fructe din flora spontana? Absolut! In Norvegia exista legi care permit oricui sa culeagă si sa mănânce. Oamenii se pot bucura de accesul la lacuri, la mare, nu exista proprietate privata care sa îngrădească in vreun fel sa ajungi la apa.

Pe versanții munților apar mici flori alpine: campanule nordice, dryas cu petale albe și saxifrage care se agață de stâncă în cele mai improbabile locuri. Toamna transformă insula într-un covor de roșu, portocaliu și galben. Este una dintre cele mai spectaculoase perioade pentru fotografi.

Pe cer plutesc adesea vulturii codalbi, unele dintre cele mai mari păsări răpitoare din Europa. Cu aripile lor uriașe, par niște gardieni ai fiordurilor. Am avut ocazia sa-i vedem de aproape, într-o minunata croaziera pe Trollsfjord.

În păduri trăiesc elanul nordic, renii și vulpea arctică. Uneori, la marginea drumului, poți vedea un elan uriaș ieșind din ceață.

În mare trăiesc foci, vidre și uneori chiar balene care urmăresc bancurile de hering. Pescuitul este o tradiție veche aici. Satele pescărești trăiesc încă în ritmul oceanului.

Senja devine cu adevărat magică în momentele când natura își arată spectacolul suprem. Vara, soarele de la miezul nopții transformă noaptea într-un amurg etern. Lumina aurie plutește deasupra fiordurilor chiar și la două dimineața. Ce seri magice am petrecut plimbându-ma prin satul in care am rămas peste "noapte"! Si ce dimineți extraordinare.

Senja nu este deloc aglomerata și nu are atracții artificiale. Ea cucerește prin natura pura, prin sălbăticie și prin efectele unice de lumina. Este locul unde munții ies direct din mare, unde vulturii patrulează cerul și unde fiecare drum duce spre o altă minune a naturii.